Inovatorul
Süddeutsche Zeitung, 12 mai 2006
Roystom Maldoom nu are o pregatire pedagogica sau studii coregrafice. Daca ar sta in puterile lui, ar desfiinta toate institutiile de arta, planurile de invatamant, cenzura, concurenta.
A lucrat cu copiii strazii in Etiopia si cu neonazisti in Potsdam, cu copii de muncitori in Peru si cu adolescenti in Bosnia, cu persoane cu diverse dizabilitati si cu detinuti. Sunt voci care spun ca, daca oamenii cu care lucreaza nu ar fi cu adevarat fara speranta, Maldoom n-ar avea un impact si un succes atat de mare.
Sa faci sa danseze pe cineva care nu are simtul miscarii, nici pregatire de specialitate, nici conditie fizica si nici macar interes pentru dans – aceasta este adevarata provocare. Cu cat este mai putin potrivit interpretul, cu atat mai triumfala este victoria dansului peste toate obstacolele impuse de conditiile sociale, etnice sau de orice alta natura, considera Maldoom.
Royston Maldoom a descoperit dansul tarziu, la 22 ani. Era fermier si a vazut un film despre balet. Inainte, la scoala, eram batausul si clovnul clasei. Eram ca acesti copii, spune el. De aceea nu ma impresioneaza. Si asta stiti si Dvs.
Rezultatul muncii sale de coregraf este o performana electrizanta, unica. Am dansat in musical-uri si in acelasi timp ma gandeam la spalatul rufelor. Amatorii nu au experienta. In cazul lor totul este un joc. Si chiar acest contrast ofera reprezentatiei o nuanta brutala, primordiala, inegalabila. Un profesionist nu poate asa ceva.
